Geometrie și tehnică de montaj a parchetului stratificat

Conținutul acestei pagini este preluat din cartea
''Parchet premium, ghidul tehnic simplificat pentru utilizatorul final''

Stereotomia parchetului

Geometria așezării parchetului este desenul care rezultă după îmbinarea elementelor care compun pardoseala.
După norma europeană EN 13756 prezentăm cele mai obișnuite tipare de montaj:

Englezesc (strip‑pattern)

Parchetul are același lățime dar lungimi diferite variabile.

Elementele care compun pardoseala sunt dispuse spre lungimea lor, cu capetele decalate. Distanța între capete trebuie să fie cel puțin egală la lățimea plăcilor.

Geometria de tip englezesc poate să fie paralelă cu un zid sau în diagonală.

În cazul în care este paralelă cu un zid, se sfătuiește dispunerea elementelor transversale la sursă de lumină, asta pentru a reduce vizibilitatea capetelor și pentru a maximiza efectul fibrei.

Înainte să se înceapă montajul este recomandat verificarea paralelismului zidurilor cu latura lungă a parchetului.

În cazul în care nu este paralelismul, se favorizează paralelismul cu zidul cel mai apropriat de ușa principală.

În cazul în care se procedează cu o diagonală, de obicei se orientează diagonala spre lumina principală cu unghiul de înclinație față de întrarea de 30 / 45 de grade.

Diagonala permite să ascundă probleme de paralelism și perpendicularitate a încăperilor.

Dacă e vorba de suprafețe mari, dacă este vorba de diagonală, este indicat să pornească montarea parchetului pe linie de maximă extensie.

Instalarea parchetului într‑un model englezesc, cunoscut și ca model linear sau decalat, urmează reguli și tehnici specifice. Mai departe principalele îndrumări de luat în considerare pentru instalare.

Pregătirea podelei: Asigură-te că șapa este curată, uscată și nivelată. Elimină orice resturi sau nereguli care pot afecta montarea. Este important să existe o bază stabilă pentru montarea parchetului.

Aclimatizare: Lasă materialul de parchet să se aclimatizeze la mediul de instalare. Urmărește recomandările producătorului privind timpul și condițiile de aclimatizare. Acest lucru ajută la prevenirea potențialelor probleme de extindere sau contracție mai târziu.

Punctul de pornire: Stabilește punctul de plecare pentru modelul englezesc. De obicei, este recomandat să începi din centrul camerei sau dintr‑un punct focal. Stabilește o linie dreaptă de referință pentru a te asigura că modelul este aliniat corect.

Dacă este un profil de racord, tip nas, regula generală este să se pornească de la acest profil.

Selectarea materialului: Alege plăci de parchet sau scânduri potrivite pentru un model englezesc. Asigură-te că au margini precise și pot fi tăiate cu ușurință la formele dorite. Optează pentru materiale care au o grosime constantă pentru un aspect uniform.

Tehnici de tăiere: Tăierea precisă a pieselor de parchet este crucială pentru obținerea unui model englezesc precis. Folosește o circulară sau o circulară de masă pentru a tăia piesele la dimensiunea și formă corespunzătoare. Ai grijă să te asiguri că tăieturile sunt curate și precise.

Pre-montaj (așezarea uscată): Înainte de a instala definitiv parchetul, execută o întindere uscată a pieselor pentru a verifica dacă modelul englezesc se potrivește bine și se aliniază corect. Acest pas îți permite să faci orice ajustări necesare înainte de a aplica adeziv sau de a fixa parchetul.

Aplicare adeziv: Aplică un adeziv de înaltă calitate, potrivit pentru instalarea parchetului. Urmărește instrucțiunile producătorului pentru aplicare, asigurând o acoperire uniformă pe pardoseală. Aplică adezivul atât pe pardoseală, cât și pe spatele pieselor de parchet pentru o lipire sigură.

Secvența de instalare: Începe instalarea parchetului de la linia de referință stabilită. Așează primul rând de piese de parchet, urmând modelul englezesc dorit. Continuă să adăugi rânduri, alternând orientarea pieselor pentru a crea modelul.

Alinierea și nivelarea: Verifică în mod regulat alinierea și nivelarea parchetului pe măsură ce instalați fiecare piesă. Utilizează o nivelă, un laser sau o linie dreaptă pentru a te asigura că piesele sunt aliniate și la același nivel. Fă toate ajustările necesare pentru a menține integritatea modelului englezesc.

Finisare și etanșare: Odată ce instalarea parchetului este finalizată, curăță suprafața pentru a îndepărta orice reziduri de adeziv sau resturi. Lasă adezivul să se întărească conform instrucțiunilor producătorului. La final, aplică un etanșant sau un finisaj adecvat pentru a proteja parchetul și a‑i spori aspectul.

Italienesc (brick pattern)

Parchetul are lungimea și lățimea lamelelor fixă.

Diferă de la tipar de tip englezesc deoarece capetele elementelor care compun pardoseala se repetă într-un tipar constant.

Să fie posibil un montaj de tip italienesc este obligatoriu ca dimensiunea a lamelelor să fie fixă.

Herrigbone

Parchetul are elementele cu același dimensiune fixă și capetele la 90 de grade.

Elementele vin dispuse la un unghi de 90 de grade între ele.

Încăperile mai indicate pentru această geometrie de montaj sunt cele de mari dimensiuni pentru că herringbone micșorează vizual spațiu.

Acest tipar geometric evidențiază nuanțe diferite din cauza unghiului de inpact a luminii.

Herringbone poate să fie dispus paralel cu axa camerei sau în diagonală.

În cazul în care se urmărește axa camerei, elementele care compun pardoseala rezultă înclinate față de ziduri și se crează o dungă între elemente care rezultă paralelă cu zidurile.

Să se obțină acest efect este important să se pornească de la axa camerei.

În cazul în care elementele sunt în diagonală față de axa camerei, vor fi paralele cu zidurile.

În acest caz, montajul va trebui să pornească de la ușa de intrare.

Instalarea parchetului într-o stereotomie mai complexă, cum ar fi modelele de tip herringbone, necesită o atenție sporită la detalii și tehnici specifice. Mai departe principalele reguli de luat în considerare pentru montaj.

Pregătirea podelei: Asigură-te că pardoseala este curată, uscată și nivelată. Elimină orice resturi sau nereguli care pot afecta instalarea. Este important să existe o bază stabilă pentru montarea parchetului.

Aclimatizare: Lasă materialul de parchet să se aclimatizeze la mediul din încăpere înainte de instalare. Urmărește recomandările producătorului privind timpul și condițiile de aclimatizare. Acest lucru ajută la prevenirea potențialelor probleme de extindere sau contracție mai târziu.

Punctul de pornire: Punctul de plecare este de obicei ales într‑o zonă proeminentă a camerei, cum ar fi lângă intrare sau centru. Este important să  stabilești  o linie dreaptă de referință pentru a te asigura că modelul herringbone este aliniat corect.

Selectarea unghiului: Pentru a decide unghiul la care va fi instalat modelul herringbone, în mod tradițional, se folosește un unghi de 45 de grade, dar pot fi alese și alte unghiuri pentru un aspect unic. Ia în considerare aspectul camerei și efectul vizual dorit atunci când selectezi unghiul.

Tehnici de tăiere: Tăierea precisă a pieselor de parchet este esențială pentru obținerea unui model precis de tip herringbone. Utilizează o circulară sau o circulară de masă pentru a tăia piesele la unghiul și dimensiunea corespunzătoare. Ai grijă să te asiguri că tăieturile sunt curate și precise.

Pre‑montaj (așezarea uscată): Înainte de a monta definitiv parchetul, efectuează o întindere uscată a pieselor pentru a verifica dacă modelul de tip herringbone se potrivește bine și se aliniază corect. Acest pas îți permite să faci orice ajustări necesare înainte de a aplica adeziv sau de a fixa parchetul.

Aplicare adeziv: Aplică un adeziv de înaltă calitate, potrivit pentru instalarea parchetului. Urmărește instrucțiunile producătorului pentru aplicare, asigurând o acoperire uniformă pe pardoseală. Aplică adezivul atât pe pardoseală, cât și pe spatele pieselor de parchet pentru o lipire sigură.

Secvența de instalare: Începe instalarea parchetului de la linia de referință stabilită. Așează prima piesă în unghiul ales și continuă să adăugi bucăți, alternând orientarea lor pentru a crea modelul de tip herringbone. Utilizează un bloc de batere și un ciocan de cauciuc pentru a asigura o potrivire strânsă între piese.

Alinierea și nivelarea: Verifică în mod regulat alinierea și nivelarea parchetului pe măsură ce instalezi fiecare piesă. Utilizează o nivelă sau o linie dreaptă pentru a te asigura că piesele sunt aliniate și la același nivel. Efectuează toate ajustările necesare pentru a menține integritatea modelului herringbone.

Finisare și etanșare: Odată ce instalarea parchetului este finalizată, curăță suprafața pentru a îndepărta orice reziduri de adeziv sau resturi. Lasă adezivul să se întărească conform instrucțiunilor producătorului. La final, aplică un etanșant sau un finisaj adecvat pentru a proteja parchetul și a‑i spori aspectul.

Amintește-ți, instalarea parchetului într‑un model herringbone necesită precizie și atenție sporită la detalii. Ia-ți timp în faza de montaj și ia în considerare, dacă este necesar, să soliciți asistență de la un instalator profesionist de pardoseli.

Chevron (Hungarian-pattern)

Parchetul are elemente cu același dimensiuni în lungime și lățime.

Elementele care compun chevron-ul au laturile scurte care sunt tăiate la 45 sau 60 de grade.

Premizele sunt același ca și la herringbone.

Instalarea parchetului într -o stereotomie mai complexa, cum ar fi modelele chevron, necesită tehnici specifice și atenție la detalii. Iată principalele reguli de luat în considerare pentru instalare.

Pregătirea podelei: Asigură-te că pardoseala este curată, uscată și nivelată. Îndepărtează orice resturi sau nereguli care pot afecta instalarea. Este important să existe o bază stabilă pentru montarea parchetului.

Aclimatizare: Lasă materialul de parchet să se aclimatizeze la mediul din încăpere înainte de montare. Urmarește recomandările producătorului privind timpul și condițiile de aclimatizare. Acest lucru ajută la prevenirea potențialelor probleme de extindere sau contracție mai târziu.

Punctul de pornire: Stabilește punctul de pornire pentru modelul chevron. Punctul de plecare este de obicei ales într‑o zonă proeminentă a camerei, cum ar fi lângă intrare sau centru. Este important să stabilești o linie dreaptă de referință pentru a te asigura că modelul chevron este aliniat corect.

Selectarea unghiului: Decide unghiul la care va fi instalat modelul chevron. Modelele chevron folosesc de obicei un unghi de 45 de grade, dar pot fi alese și alte unghiuri pentru un aspect unic. Ia în considerare aspectul camerei și efectul vizual dorit atunci când selectați unghiul.

Tehnici de tăiere: Tăierea precisă a pieselor de parchet este crucială pentru obținerea unui model chevron precis. Utilizează o circulară sau o circulară de masă pentru a tăia piesele la unghiul și dimensiunea corespunzătoare. Ai grijă să te asiguri că tăieturile sunt curate și precise.

Pre‑montaj (așezarea uscată): Înainte de a instala definitiv parchetul, efectuează o întindere uscată a pieselor pentru a verifica dacă modelul chevron se potrivește bine și se aliniază corect. Acest pas îți permite să faci orice ajustări necesare înainte de a aplica adeziv sau de a fixa parchetul.

Aplicare adeziv: Aplică un adeziv de înaltă calitate, potrivit pentru instalarea parchetului. Urmarește instrucțiunile producătorului pentru aplicare, asigurând o acoperire uniformă pe pardoseală. Aplică adezivul atât pe pardoseală, cât și pe spatele pieselor de parchet pentru o lipire sigură.

Secvența de instalare: Începe instalarea parchetului de la linia de referință stabilită. Așează prima piesă în unghiul ales și continuă adăugarea pieselor, alternând orientarea lor pentru a crea modelul chevron. Utilizează un bloc de batere și un ciocan de cauciuc pentru a asigura o potrivire strânsă între piese.

Alinierea și nivelarea: Verifică în mod regulat alinierea și nivelarea parchetului pe măsură ce instalați fiecare piesă. Utilizează o nivelă sau o linie dreaptă pentru a te asigura că piesele sunt aliniate și la același nivel. Fă toate ajustările necesare pentru a menține integritatea modelului chevron.

Finisare și etanșare: Odată ce instalarea parchetului este finalizată, curață suprafața pentru a îndepărta orice reziduri de adeziv sau resturi. Lasă adezivul să se întărească conform instrucțiunilor producătorului. La final, aplică un etanșant sau un finisaj adecvat pentru a proteja parchetul și a‑i spori aspectul.

Amintește-ți, instalarea parchetului într‑un model chevron necesită precizie și atenție sporită la detalii. Ia- ți timp în faza de montaj și ia în considerare, dacă este necesar, să soliciți asistență de la un montator profesionist de pardoseli.

Friz

Se aplică în zonele perimetrale a încăperii.

Se orientează într-un fel diferit față de stereotomia principală.

Are rol de racordare între tipare diferite.

Perimetrul poate să fie orientat paralel sau perpendicular față de zid.

În cazuri de genul acesta, montajul trebuie să înceapă de la mijlocul camerei, în ideea de a ajunge cu bucăți de aceiași lungime spre margini.

Mozaic ( basket pattern )

Elementele sunt asamblate să creeze un pătrat.

Lungimea elementelor trebuie să fie un multiplu a lățimi.

Geometria de montaj de tip mozaic permite să ascundă defecțiunile încăperilor ca și lipsă de paralelism sau perpendicularitate.

Desene geometrice

Când vine vorba de instalarea parchetului într-o stereotomie mai complexă, precum desenele geometrice, există câteva reguli importante de reținut. Iată câteva dintre principalele îndrumări.

Planificarea designului: Înainte de a începe montarea, este esențial să planifici cu atenție designul. Decide modelul geometric pe care dorești să îl creezi și asigură-ți că se potrivește bine în spațiul disponibil. Ia în considerare factori precum simetria, proporțiile și alinierea.

Pregătirea podelei: pardoseala trebuie să fie curată, uscată și nivelată. Orice nereguli sau imperfecțiuni trebuie abordate înainte de montarea parchetului. Este important să ai o bază netedă și stabilă pentru a obține modele geometrice precise.

Selectarea materialelor: alege materiale de parchet de înaltă calitate, care sunt potrivite pentru modele complexe. Optează pentru plăci de parchet sau scânduri care au margini precise și pot fi tăiate cu ușurință la formele dorite. Asigură-ți că grosimea parchetului este constantă pe tot parcursul.

Tehnici de tăiere: Tăierea precisă a parchetului este crucială pentru realizarea unor modele geometrice complexe. Utilizează o circulară sau o circulară de masă sau unelte de tăiere cu laser, pentru a obține tăieturi curate și precise. Ai grijă deosebită pentru a te asigura că unghiurile și dimensiunile sunt exacte.

Pre‑montaj (așezarea uscată): Înainte de a instala definitiv parchetul, efectuează o întindere uscată a pieselor pentru a verifica dacă designul se potrivește bine și se aliniază corect. Acest pas îți permite să faci orice ajustări necesare înainte de a aplica adeziv sau de a fixa parchetul.

Aplicare adeziv: Aplică un adeziv de înaltă calitate, potrivit pentru instalarea parchetului. Urmarește instrucțiunile producătorului pentru aplicare, asigurând o acoperire uniformă pe pardoseală. Utilizează mistria adecvată sau gletiera crestată pentru a crea un strat consistent de adeziv.

Secvența de instalare: Începe instalarea parchetului din centrul încăperii sau din punctul focal al designului. Lucrează spre exterior, urmând modelul de design predeterminat. Ai grijă să alineezi marginile și să menții o distanță constantă între piese pentru un aspect uniform.

Alinierea și nivelarea: Pe tot parcursul procesului de instalare, verifică regulat alinierea și nivelarea parchetului. Utilizează o nivelă sau o linie dreaptă pentru a te asigura că piesele sunt la același nivel și la nivel una cu cealaltă. Ajustează după cum este necesar pentru a menține integritatea designului geometric.

Finisare și etanșare: Odată ce instalarea parchetului este finalizată, curață cu atenție suprafața pentru a îndepărta orice reziduri de adeziv sau resturi. Lasă adezivul să se întărească conform instrucțiunilor producătorului. La final, aplică un etanșant sau un finisaj adecvat pentru a proteja parchetul și a‑i spori aspectul.

Amintește-ți, instalarea parchetului în modele geometrice complexe necesită precizie, răbdare și atenție la detalii. Poate fi benefic să consulți un  montator profesionist de pardoseli cu experiență în instalații complexe de parchet pentru îndrumare și asistență.

Reguli de bază pentru o bună execuție a montajului

Legat de orientarea parchetului în spațiu nu există o regulă legată de tehnică.

Predomină folosința lui ca și element de design.

Din punctul de vedere a stabilității dimensionale, latura sensibilă este cea scurtă. Așa că, este un punct de reper clasic să se orienteze lungimea parchetului ( latura lungă) spre dimesiunea cea mai mare a încăperii.

Dacă direcția parchetului este orientată spre lumina naturală, fibra parchetului și dimensiunea lui sunt în evidență.

Dacă lumina este transversală parchetului, eventuale defecțiuni sunt accentuate.

Este important să se păstreze un rost de dilatare pe tot perimetrul încăperii.

Trebuie evitat direct contactul  parchetului cu o suprafața rigidă (gresie). În acest caz se sfătuiește folosirea unei baghete de trecere.

În cazul în care este un profil de închidere tip nas din lemn, se pornește de la profilul de închidere.

Tehnici de montaj

Montaj de tip flotant

Parchetul (1) este numai așezat pe șapă (4). Este obligatoriu în acest caz ca parchetul să aibă un sistem de îmbinare specific (nut și feder, click, dublu click etc).

Parchetul montat flotant trebuie mereu să aibă o barieră împotriva vaporilor (3) sub el plus un burete fonoizolant (2).

Stratul de izolație fonică (2) are un dublu rol: limitează transmisia de zgomot și permite o așezare uniformă pe șapă.

Bariera împotriva vaporilor (3) are nevoie să aibă o grosime minimă de 1 mm, de preferat dintr-o singură folie. Ecranul protector este suficient cu o grosime de 0,2 mm. Dacă bariera / ecran sunt compuse din mai multe foi, este de preferat să se suprapună de cel puțin 0,5 metri.

Bariera împotriva vaporilor trebuie să fie ridicată pe pereți până la nivelul parchetului.

Oricare suport este potrivit pentru un montaj de tip flotant. Însă este de recomandat să fie o suprafață planară.

Avantajul la montaj de tip flotant este că poate să fie pus pe suporturi care nu îndeplinesc condițiile minime pentru montajul prin lipire.

Un parchet flotant este numai așezat pe o șapă (sau alt suport) , deci este liber să se miște pe planul orizontal și foarte sensibil la șocuri de tip mecanic și termic.

Rosturile de dilatare trebuie să fie de 1 cm la o încăpere de 6 x 6 m.

Pentru suprafețe mai mari de 6 x 6 m este de recomandat un rost de dilatare să împartă spațiile, cu scopul de a limita mișcările dimensionale a parchetului.

Mai în detaliu, ca și regulă generală trebuie păstrat un rost de dilatare de 1,5 mm la fiecare metru linear de parchet flotant, în cazul în care sunt ziduri paralele cu lungimea parchetului.

Pe când, dacă este vorba de ziduri perpendiculare cu latura lungă a parchetului, atunci trebuie păstrat un rost de dilatare de 0,5 mm la fiecare metru linear de încăpere.

În cazul unui montaj de tip flotant orientarea laturii lungi trebuie să fie spre dimensiunea cea mai mare a încăperii.

Plinta trebuie să aibă o grosime să acopere rosturile de dilatare.

Nerespectarea regurilor de bază poate să fie cauza de constrâgerilor sau a expansiunii anormale.

Montaj prin lipire

Se folosește un adeziv specific pentru a ancora parchetul pe suport.

Se întinde adezivul cu o gletiera folosind o direcție circulară cu scopul de a promova aderență maximă garantată prin a atinge tot suportul parchetului cu adezivul.

Mai mare este dimensiunea parchetului, mai mare trebuie să se ridice cresta adezivului.

Suportul parchetului trebuie să fie atins de adeziv cel puțin în 65 % din suprafața lui.

Primul rând al parchetului așezat se numește pornirea.

Pornirea este în funcție de geometria de montaj.

Rosturile de dilatare sunt între 0,5 și 1 cm. Rosturile de dilatare permit dilatările parchetului.

Spre deosebire de montajul de tip flotant, la montajul prin lipire nu se lipesc niciodată laturile lungi ale parchetului. Se folosește această practică în primul rând pentru a putea înlocui o singură bucată de parchet în viitor. În al doilea rând pentru a asigura o distribuție uniformă a rosturilor de dilatare între lamele, când parchetul o să aibă contrageri sau expansiuni.

Montaj bătut în cuie

Parchetul vine prins pe o șină din lemn folosind cui. Cuiele vin bătute pe latura lungă a parchetului, pe suport la 45 de grade ( în funcție de sistemul de îmbinare, dar de obicei pe partea superioară a bărbatului ).

Suporturile potrivite pentru a îndeplini condițiile minime de siguranță la un montaj de tip bătut în cuie pot să fiu din ciment, scandură din lemn sau panouri din lemn.

Legat de cuie, trebuie să fie din fier ( și nu din alte materiale din diferite motive ) , de diametru 1,3 / 1,4 mm, și lungimea trebuie să fie între 35 și 40 de mm.

Tehnica ideală pentru a monta un parchet prins în cuie este de a folosi un element din lemn (de obicei brad sau conifere) care să aibă o secțiune de trapez, cu grosime de obicei între 2 și 2,5 cm și umiditatea între 12 % și 18 %.

E bună practică să se îngroape elementele din lemn direct în șapă, operațiunea care se efectuează în faza de turnarea a șapei.

De ținut în considerație în faza de proiectare un increment de cota finală a finisajului.

Elementele din lemn vin dispuse paralele între ele și transversale față de direcția parchetului.

Interax între elemente este între 20 și 30 de cm.

Fiecare bucată de parchet trebuie să fie prinsă cel puțin cu 2 cuie.

Se adăuga un rând perimetral cu elemente care nu trebuie să aibă mai mult de 10 cm de la zid.

Și panourile din lemn sunt un suport adecvat.

De preferat un panou trebuie să aibă o grosime de cel puțin 2 cm și un nivel de uscare identic la parchet.

Șinele din lemn trebuie să fie orientate transversale față de orientarea parchetului.

Obligatorie o barieră împotriva vaporilor (1 mm grosime minim).

Recomand să fiu folosite panouri debitate la 1,2 m x 0,4 - 0,6 m cu un rost de dilatare de 1 cm între ele, în cazul în care parchetul vine prins direct pe panouri fără șine.

Normele care reglementează montajul parchetului din lemn în Europa sunt:

EN 1609878, în curs de elaborare, va defini criteriile de proiectare și metodele de instalare a parchetului din lemn și a parchetului de uz interior. Se va aplica la pardoselile ce urmează să fie puse prin lipire, flotante și bătut cu cuie, pe orice tip de suport, folosit în clădiri noi și / sau existente.

  • EN 11556, explică atribuțiile pe care trebuie să le aibă un montator de parchet.

  • EN 11368, care definește criteriile și metodele de evaluare a pardoselilor din lemn de uz intern.

  • EN 11265, identifică abilitățile și responsabilitățile diferiților interlocutori în alegerea și montarea parchetului.

  • EN 11538‑1, explică cum ar trebui proiectate și construite podelele din lemn de exterior.